Cum se dezvoltă cultura găgăuză în perioada pandemiei? Ce întreprind autoritățile din Găgăuzia pentru popularizarea și păstrarea patrimoniului cultural local, inclusiv a limbii găgăuze? Cum poate să contribuie în acest sens turismul, precum și faptul că orașul Comrat a fost declarat capitală culturală a CSI pentru anul 2023? Despre aceste aspecte ne-a relatat în cadrul interviului NM șefa Direcției Generale de Cultură din UTA Găgăuzia, Marina Semionova.
– Propun să începem cu pandemia, care a afectat toate sferele vieții noastre. Ce impact a avut aceasta asupra activității teatrelor, muzeelor, a caselor de cultură și a bibliotecilor din Găgăuzia?
– Pandemia COVID-19 a avut un impact și asupra dezvoltării culturii în Găgăuzia. Angajații teatrelor, a muzeelor, a caselor de cultură și a bibliotecilor nu au mai putut să activeze în regim obișnuit. Înainte de 2020 sălile de teatru și casele de cultură erau pline de spectatori. E vorba de aplauze adevărate și emoții vii – ceea cu ce am fost obișnuiți, acea atmosferă în care au activat colegii mei toată viața.
Muzeele nu mai au posibilitatea de a desfășura excursii pentru vizitatorii care, înainte de pandemie, veneau liber și se interesau de istoria și cultura regiunii precum și de istoria poporului găgăuz. Din cauza pandemiei, bibliotecile și-au pierdut cititorii.
Eu le sunt recunoscătoare colegilor mei care, într-un timp atât de scurt, au reușit să se reorienteze. Toată lumea înțelege că domeniul culturii este o sursă de emoții pozitive, frumos și bucurie pentru oameni.
Împreună cu colegii, am decis că nu putem doar să stăm și să așteptăm când se va termina pandemia. Noi căutăm ieșiri din situație, soluții. Casele de cultură organizează evenimente on-line, concerte on-line cu participarea diferitor artiști. Noul format de lucru a fost îmbrățișat și de muzeele și bibliotecile din Găgăuzia. Nu le-a fost ușor deoarece în nici un muzeu sau bibliotecă nu a fost prevăzută o unitate de personal responsabilă de filmări, montaj și publicarea materialelor video.
Există și momente pozitive: de exemplu, dacă înainte de pandemie un muzeu din Găgăuzia era vizitat de circa o mie de persoane anual, în perioada pandemiei numărul vizitatorilor virtuali a ajuns la un milion de persoane.
– Ce oportunități și perspective pentru dezvoltarea culturii există în cadrul Autonomiei, inclusiv ținând cont de experiența din perioada pandemică?
– COVID-19 ne-a determinat să digitalizăm fondurile. Deja am digitalizat fondurile galeriei de artă din Găgăuzia. De jumătate de an lucrăm asupra digitalizării fondurilor bibliotecii centrale din Comrat. Urmând exemplul bibliotecii centrale, au început procesul de digitalizare a fondurilor de carte și alte biblioteci. Totuși, angajații din biblioteci sunt îngrijorați că tineretul s-ar putea să înceteze să mai vină la bibliotecă offline, de aceea ei încearcă să organizeze diverse evenimente pe viu.
Un an și jumătate de pandemie au accelerat procesul de dezvoltare a muzeelor. Astfel, acestea își prezintă exponatele pe paginile lor web, realizează piese de teatru, filmează mini-documentare cu participarea locuitorilor din comunitate.
În această perioadă de un an și jumătate am realizat multe pentru păstrarea patrimoniului nostru cultural material și imaterial. Directorii caselor de cultură și a muzeelor spun: „Peste cincizeci de ani noi nu vom mai fi, însă aceste materiale fără preț vor rămâne în urma noastră”.
În perioada pandemiei Direcția Generală de Cultură a creat un fond al creațiilor muzicale folclorice. În acest proiect au fost atrași locuitorii în etate din Autonomie. Am înregistrat într-un studiou de înregistrări audio din regiune diverse cântece și lucrări muzicale interpretate de ei.
„Conservarea patrimoniului cultural este scopul nostru principal”
– Care este la moment starea patrimoniului cultural material și imaterial al Găgăuziei?
– Anul acesta Autonomia va marca 27 de ani de la fondare. Din păcate, până în anul trecut noi nu am avut un registru al patrimoniului cultural imaterial.
Câțiva ani în urmă, Direcția Generală de Cultură din cadrul Autonomiei a început compilarea unui registru local al patrimoniului imaterial. Această necesitate a apărut atunci când am dorit să includem unele elemente ale culturii găgăuze în listele UNESCO. În practică, nu am reușit să realizăm acest lucru imediat deoarece elementele culturii găgăuze lipsesc din registrul republican al Moldovei. Asta a fost din cauza că lipsea și registrul găgăuz.
În procesul de creare a registrului patrimoniului cultural imaterial al poporului găgăuz au fost atrași colaboratorii Direcției Generale de Cultură din cadrul Autonomiei, angajații bibliotecilor și a muzeelor, comunitatea științifică. În registru au fost incluse 508 elemente printre care se numără creații din folclor, cântece, tehnici de interpretare, costume populare, instrumente naționale etc. Pentru fiecare element în parte a fost elaborat un dosar, iar anul trecut Comitetul Executiv al Găgăuziei a aprobat registrul în întregime.
În ceea ce privește patrimoniul cultural material, cu regret, majoritatea monumentelor de istorie și arhitectură se află în prezent într-o stare deplorabilă nefiind ocrotite de stat.
De asemenea, lucrăm în prezent asupra a două registre locale care au fost prezentate pe data de 16 decembrie la ședința Comitetului Executiv. Este vorba de registrul monumentelor de istorie și arhitectură și registrul monumentelor de for public. Cele două registre includ 100 de monumente. După aprobarea listelor, aceste monumente vor beneficia de protecția statului.
Sunt convinsă că patrimoniul cultural material și imaterial reprezintă principala avere a oricărui popor. Este vorba de acea bogăție pe care un popor o poate transmite din generație în generație indiferent de orice. Este ceea cu ce se naște și trăiește fiecare dintre noi. Conservarea patrimoniului cultural reprezintă sarcina de bază a Direcției generale de Cultură din Găgăuzia.
– În Găgăuzia, cu susținerea experților naționali și internaționali, a fost elaborat un proiect de program-cadru de dezvoltare a culturii Autonomiei. Pentru ce este necesar un astfel de program?
– Un astfel de program-cadru a fost elaborat în Găgăuzia pentru prima dată. Scopul acestuia este integrarea standardelor naționale și internaționale în domeniul culturii, asigurarea drepturilor fiecărui locuitor la participare în viața culturală și dezvoltare a potențialului creativ, conservarea și revigorarea culturii găgăuze precum și a culturii tuturor naționalităților reprezentate pe teritoriul Autonomiei. Acest teritoriu a fost locuit de secole de găgăuzi, bulgari, ucraineni și ruși alături de moldoveni.
Necesitatea elaborării unui astfel de program a fost confirmată deja de mai mult timp în urmă. Sfera culturii se confruntă în prezent cu numeroase probleme. Acest program prezintă o analiză detaliată a situației în domeniul cultural și prezintă propuneri eficiente pentru depășirea diverselor dificultăți pe care le întâmpina domeniul culturii în cadrul Autonomiei, printre care se numără situația precară a bazei tehnico-materiale și deficitul de resurse umane.
Programul stabilește direcțiile strategice de activitate în domeniul culturii în Găgăuzia până în anul 2030. În procesul de elaborare a programului am beneficiat de suportul din partea colegilor și a experților CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari.
Sper că foarte curând, cu sprijinul colegilor din CMI, vor reuși să organizăm consultări publice privind acest program, la care vom invita colaboratori ai bibliotecilor, muzeelor și a caselor de cultură, artizani etc. Sperăm că acest program va contribui la o dezvoltare eficientă și de calitate a culturii în Găgăuzia.
– Care sunt competențele autorităților găgăuze în domeniul culturii? Dispune oare Autonomia de resurse legislative, instituționale și materiale pentru conservarea patrimoniului cultural?
– Activitatea autorităților regionale este în prezent direcționată către conservarea și popularizarea culturii găgăuze. Este vorba nu doar de conservarea patrimoniului cultural material și imaterial, dar și suplinirea fondurilor de carte în biblioteci, a fondurilor de opere de artă, editarea cu regularitate a literaturii în limba găgăuză, înnoirea bazei tehnico-materiale a colectivelor artistice.
Astfel, de exemplu, achiziționăm costume tradiționale – acestea costă foarte scump în prezent. Este important să remarcăm faptul că muzeele, bibliotecile și casele de cultură se află în gestiunea autorităților publice locale, respectiv de acestea depinde foarte mult. Totuși, autoritățile locale nu întotdeauna își pot permite să asigure colectivele artistice cu costume costisitoare.
Trebuie de menționat și faptul că autoritățile din Autonomie acordă o atenție mare creației copiilor. În buget sunt prevăzute resurse pentru ca copiii noștri și colectivele artistice cu participarea copiilor să aibă posibilitatea de a merge peste hotare pentru a prezenta cultura noastră găgăuză și pentru a face cunoștință cu alte colective de copii. Dar cel mai important este să conștientizăm că acești copii sunt purtătorii culturii noastre, că ei o vor transmite următoarelor generații când vor crește mari.
O atenție deosebită acordăm dezvoltării artizanatului, inclusiv prin deschiderea școlilor de meșteșuguri populare și artizanat.
– În anul 2010 limba găgăuză a fost inclusă în Atlasul UNESCO al limbilor aflate în pericol din lume. Ce întreprind autoritățile Autonomiei pentru conservarea, dezvoltarea și popularizarea limbii găgăuze?
– Într-adevăr, astăzi ne confruntăm cu faptul că limba găgăuză este o limbă pe cale de dispariție. Purtători ai limbii găgăuze au rămas foarte puțini. Oamenii pot fi găgăuzi ca și naționalitate, dar să nu mai cunoască deloc limba găgăuză.
Pentru conservarea și popularizarea limbii găgăuze, a fost adoptată Legea cu privire la extinderea sferei de aplicabilitate a limbii găgăuze, care vizează practic toate domeniile: educație, știință, cultură, televiziune etc. În prezent, conform legislației, peste 60% din evenimentele organizate în Găgăuzia sunt desfășurate în limba găgăuză. Acest aspect este extrem de important.
În afară de aceasta, în Autonomie au fost create fonduri tematice. De exemplu, fondul operelor dramatice în limba găgăuză. Anual este organizat un concurs printre dramaturgi. Toate lucrările selectate sunt incluse în fondul respectiv și, conform legislației, urmează a fi obligatoriu incluse în repertoriul teatrelor noastre.
„Comrat – capitală culturală a CSI”
– Contribuie oare turismul la popularizarea și conservarea patrimoniului cultural al Găgăuziei? În ce măsură acesta este reflectat în itinerarele turistice din cadrul Autonomiei?
– Evident, cultura și turismul sunt interconectate, în special dacă e să vorbim de turismul evenimentelor care poate fi considerat un punct forte al nostru. Anual organizăm un șir de evenimente: Hederlez, Ziua vinului, festivalul costumului găgăuz la Vulcănești, festivalul covorului în satul Gaidar.
În 2019 sărbătoarea Hederlez din Ceadâr-Lunga a găzduit circa 10 mii de vizitatori. Fără îndoială, putem afirma că Găgăuzia este atrăgătoare pentru turiști. Totuși, pandemia și-a lăsat amprenta și în acest domeniu.
Turismul nu se dezvoltă în ritmul pe care ni-l dorim. Totuși, acum este dificil să ne pronunțăm despre dezvoltarea turismului din cauza pandemiei. Imediat ce se aplică restricții mai dure, observăm un regres în domeniul turismului.
– Care sunt perspectivele de dezvoltare a culturii în Autonomie? Planifică oare autoritățile să atragă în acest domeniu tineri specialiști, inclusiv manageri pentru cultură?
– În prezent se simte o problemă acută de deficit de resurse umane în domeniul culturii. Anul trecut am realizat un studiu care a demonstrat că în domeniul culturii avem un număr mult mai mare de pensionari angajați decât tineret. Principala cauză sunt salariile mici în domeniul culturii. Iată de ce tineretul optează pentru alte profesii.
Astăzi le propunem studenților de la specialitățile legate de artă granturi, burse și achitarea contractului de studii. De exemplu, anul trecut am ajutat o studentă la coreografie să își achite contractul pentru studii. Anul acesta am oferit sprijin financiar pentru un student care a intrat la facultatea de regie.
Avem o colaborare activă cu colegiul pedagogic „M. Ciachir” din Comrat. Anul viitor în cadrul acestuia va fi inclusă specialitatea „culturolog”.
– În anul 2023 Comrat va deveni capitala culturală a CSI. Cum se pregătește Găgăuzia de acest eveniment, poate oare acest statut să contribuie la dezvoltarea orașului?
Să zic că va fi un an interesant – asta ar fi puțin spus. Anul va fi plin de evenimente cu participarea colectivelor artistice din toate statele CSI. Până acum Moldova a fost unica țară care nu a participat în proiectul „Capitala culturală a CSI”. Sper că toate evenimentele planificate să poată fi desfășurate în măsură deplină, așa cum le-am planificat.
În acest context, am avut o întâlnire cu ministrul culturii, în cadrul căreia am discutat despre evenimentele planificate. Lucrul în această direcție abia începe și eu sper că Ministerul Culturii va aproba componența unui comitet organizatoric, printre membrii căruia să se regăsească numaidecât și reprezentanți ai Găgăuziei. Vreau să încurajez locuitorii și oaspeții Autonomiei să urmărească afișele deoarece evenimentele programate în acest context vor contribui la un salt considerabil în dezvoltarea culturii găgăuze, dezvoltarea capitalei Autonomiei, a orașului Comrat, precum și la dezvoltarea relațiilor de prietenie cu statele CSI.
