La 22 decembrie 2020 membrii Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia (GLP), deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și Adunării populare a Găgăuziei, au participat la o emisiune în format duplex. Ediția specială cu titlul “Progresele realizate de Găgăuzia de la adoptarea statutului juridic special” a fost organizată cu prilejul aniversării a 26 de ani de la crearea autonomiei găgăuze, difuzată simultan la canalele de televiziune Moldova 1 și GRT.
‘Un dialog independent’
Vice-spicherul Parlamentului, deputatul Partidului socialist din RM, Vlad Batrîncea, care de asemenea este copreședinte al Grupului de Lucru privind Găgăuzia (GLP), a subliniat că existența unui dialog constructiv deja este un pas important, iar crearea Grupului de lucru privind Găgăuzia contribuie la îmbunătățirea și armonizarea legislației naționale ce vizează autonomia Găgăuziei.
Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei a fost adoptată în anul 1994, dar multe s-au schimbat de atunci în plan politic și legal. Noi am examinat legislația și am identificat anumite neajunsuri. În special, am identificat probleme în funcționarea unor organe de stat, precum și lipsa de claritate în descrierea rolului APG și în delimitarea competențelor dintre Chișinău și Comrat. Noi am identificat mijloacele de îmbunătățire a legislației pentru a corecta aceste neajunsuri. – a subliniat Batrîncea
În cadrul emisiunii, copreședintele Grupului de lucru privind Găgăuzia , Gheorghe Leiciu, a apreciat pozitiv progresele atinse de către deputații Parlamentului și membrii Adunării Parlamentare a Găgăuziei (APG). În același timp, el a atras atenția asupra faptului că membrii grupului de lucru sunt politicieni, având în spate fracțiuni și partide.
Este necesar de a explica că Găgăuzia nu prezintă nici un pericol pentru statalitatea și integritatea teritorială a țării. – a declarat deputatul
Membrul grupului de lucru, deputat al partidului „Acțiune și solidaritate” (PAS) Vladimir Bolea a subliniat că dialogul dintre Chișinău și Comrat trebuie să se dezvolte în continuare. Unul dintre principalele rezultate ale efortului comun al Parlamentului și al APG, în opinia lui Vladimir Bolea este stabilirea unor relații de încredere reciprocă.
Relațiile interetnice sunt asemenea neurochirurgiei. Trebuie să fie luate în considerare o multitudine de aspecte, trebuie să fie cunoscute multe detalii, este necesar de manifestat un respect și înțelegere mutuală, pentru stabilirea unor relații de încredere reciprocă. – a declarat Bolea
El a subliniat că dialogul constructiv dintre deputații din Parlament și cei din APG a fost posibil datorită contribuției experților din proiectul CMI, specializat pe prevenirea și aplanarea conflictelor printr-un dialog neformal și mediere.
Potrivit membrului grupului de lucru, deputat al APG Alexandr Tarnavschii, membrii grupului de lucru „au repartizat problemele în trei coșuri”. Prima categorie — subiecte social-economice, care nu necesită un anumit nivel de voință politică; a doua categorie — modificări ale cadrului normativ; a treia categorie — subiecte ce necesită discuții serioase. Este vorba de consfințirea în Constituție a statutului Găgăuziei și implementarea politicilor lingvistice.
Aceste discuții au fost încununate de implementarea planului de dezvoltare a Găgăuziei, elaborat de Guvern. Noi am examinat modul de realizare a acestuia în practică. Mai mult de 60% din acțiunile planificate au fost deja realizate, printre care depolitizarea Fondului rutier, astfel încât fiecare localitate va beneficia de finanțare în baza unei formule concret stabilite. Bașcanul Găgăuziei a devenit membru la Fondului rutier și Fondului de dezvoltare regională, ceea ce a sporit transparența distribuirii fondurilor respective pentru Găgăuzia. – a menționat membrul APG
Printre momentele pozitive, Tarnavschii a menționat faptul că Chișinăul și Comratul au reușit să construiască un dialog independent de relațiile dintre conducerea Republicii Moldova (RM) și a Găgăuziei.
În trecut, relațiile dintre Comrat și Chișinău se modelau în dependență de relațiile dintre conducerea Moldovei și a Găgăuziei. Noi însă am creat capacități instituționale pentru a schimba această stare de lucruri, astfel încât relațiile dintre Chișinău și Comrat să nu depindă de relațiile personale dintre liderii acestor două entități. Am pus funcționalitatea în capul mesei.
a subliniat el
Directorul Institutului Eurac Research, Francesco Palermo, care a participat la emisiune de la distanță, a reamintit că autonomia reprezintă un instrument important pentru promovarea multiculturalismului. Potrivit acestuia, angajamentul Republicii Moldova față de autonomie este extrem de pozitiv și este un model pentru întreaga regiune.
‘Proiectele legislative găgăuze’
În ceea ce privește planul general și prioritățile de bază ale grupului de lucru, Vlad Batrîncea a reamintit că în Parlament sunt înregistrate proiecte legislative elaborate de către GLP. Potrivit acestuia, este vorba nu doar de proiecte legislative ce vizează statutul special al autonomiei.
Este vorba de un proiect de lege în domeniul culturii și a protecției patrimoniului cultural național, proiect de lege în domeniul protecției mediului, precum și în privința delimitării competențelor între instituțiile de stat, poliție, organe fiscale, serviciul ecologic etc. Toate aceste proiecte de legi poartă, mai degrabă, un caracter tehnic.
a spus deputatul
El a subliniat, că nu este vorba de vreun pericol de federalizare, deoarece pe agenda de lucru a GLP este prevăzută anume armonizarea relațiilor dintre două părții ale unui tot întreg.
Noi vorbim despre aceea că, toți împreună, suntem Republica Moldova.
a subliniat Batrîncea
Deputatul APG, membrul grupului de lucru Ecaterina Jecova, a menționat că pe parcursul a 20 de ani în relațiile dintre Chișinău și Comrat a existat o anumită tensiune și abia în ultimii 5 ani au început căutările unor căi comune de dezvoltare.
Un rol considerabil în stabilirea acestui dialog l-a avut CMI. Astfel a fost creată această platformă, în cadrul căreia discutăm într-un mod productiv despre interesele Găgăuziei. Anterior se simțea o tensiune emoțională și psihologică care împiedica părțile în a se auzi unii pe ceilalți. Însă, experții CMI ne-au ajutat să ne auzim reciproc. – a declarat Jecova
Potrivit acesteia, prioritatea-cheie a grupului de lucru a fost stabilirea unui dialog, care în prezent are loc cu succes. Doamna Jecova a reamintit, de asemenea, că un subiect important pe agenda dialogului dintre Parlamentul RM și APG rămâne a fi studierea limbilor găgăuză și de stat.
Ajungem la momentul când, după o perioadă de 26 de ani, găgăuzii vor avea posibilitatea de a studia atât limba lor maternă cât și limba de stat. Este îmbucurător faptul că găgăuzii doresc să li se ofere posibilități pentru aceasta.
a spus deputatul APG
‘Continuitate’
Vladimir Bolea a menționat că este satisfăcut de rezultatele activității Grupului de lucru privind Găgăuzia, explicând că realizarea a 100% din plan nu a fost posibilă din cauza insuficienței de investiții și nu a anumitor probleme politice „Asupra acestor aspecte se va lucra în continuare”.
Este importantă integrarea autonomiei în viața social-economică a Moldovei. Prin consolidarea și dezvoltarea Găgăuziei, consolidăm statul în întregime.
a spus deputatul
Copreședintele Grupului de lucru, Vlad Batrîncea a subliniat că „Este necesar să ne concentrăm nu pe lupte politice, ci pe identificarea resurselor financiare pentru realizarea proiectelor”.
Managerul CMI în Moldova, Steve Young, i-a felicitat pe membrii Grupului de lucru, remarcând faptul că toți aceștia s-au dedicat căutării de soluții, ceea ce este deosibit de important în condițiile existente.
Alexandr Tarnavschii, la rândul său, a exprimat recunoștință la adresa CMI și a ambasadei Suediei, cu suportul cărora are loc implementarea proiectului „Dialog privind Găgăuzia”. Potrivit acestuia, dialogurile în formatul respectiv au devenit „un avocat al competențelor Găgăuziei”, membrilor grupului de lucru fiindu-le recomandat să evite stabilirea unei agende situaționale, ci din contra, să stabilească o agenda cu o perspectivă de lungă durată, astfel asigurându-se continuitatea instituțională.
Cu privire la ceea ce mai rămâne de realizat, A. Tarnavschii a subliniat „Noi ne-am dori să fie creată o platformă constând din experți și reprezentanți ai puterii executive, pentru a evita dependența de factorul politic”.
Menționăm că ultima ședință a Grupului de Lucru pentru Găgăuzia a avut loc pe data de 15 decembrie. La eveniment au participat spicherul Parlamentului Zinaida Greceanaia, bașcanul Găgăuziei Irina Vlah și ambasadorul Suediei Anna Lyberg.
Ședința respectivă a avut loc în cadrul proiectului „Sprijinirea dialogului incluziv și consolidarea capacităților pentru o Autonomie găgăuză mai funcțională în Moldova”, fiind organizată de CMI cu susținere din partea ambasadei Suediei. Acesta este un proiect de trei ani care reunește reprezentanți ai guvernului, legiuitori, experți și alte părți interesate din Chișinău, Comrat și din întreaga țară în vederea identificării soluțiilor comune la problemele comune legate de Autonomia găgăuză.
***
CMI este o organizație neguvernamentală finlandeză, fondată de către laureatul Premiului Nobel și fostul președinte al Finlandei Martti Ahtisaari în anul 2000. CMI activează în domeniul prevenirii și aplanării conflictelor prin dialog și mediere. Organizația contribuie la menținerea păcii durabile prin intermediul programelor regionale implementate în Europa de Est și Orientul Mijlociu.
