„Limbile — element al identității naționale în Republica Moldova”

Reprezentanți ai autorităților locale și ai Autonomiei, ai instituțiilor de promovare și protecție a drepturilor omului, precum și ai mediului academic din Chișinău și Comrat au participat în cadrul unei emisiuni TV în format duplex cu transmisie directă prin posturile Moldova-1 și GRT. Participanții au discutat despre necesitatea implementării unui sistem de educație multilingvă în Moldova, au prezentat realizările și progresele Găgăuziei în integrarea sistemului de educație multilingvă pe teritoriul Autonomiei, precum și au stabilit direcțiile de dezvoltare a sistemului educațional din republică. 

În cadrul emisiunii, specialiștii de profil din Chișinău și Comrat au analizat situația actuală privind diversitatea lingvistică în Moldova, elementele comune care îi unesc pe cetățeni, precum și modalitățile de combatere a discriminării pe criterii lingvistice. 

Consultanta principală din cadrul MECR, Ala Nichitcenco a remarcat în cadrul emisiunii că Moldova, într-adevăr, se deosebește prin multilingvism. „În toate instituțiile noastre de învățământ se studiază obligatoriu trei sau patru limbi. Chiar de la începutul existenței Moldovei ca stat independent, limbile găgăuză, ucraineană și bulgară au fost incluse în programele de învățământ. Astăzi în Moldova sunt prezente practic toate modelele de studiere a limbilor din lume”, a declarat doamna Nichitcenco. 

Potrivite dumneaei, ministerul le recomandă instituțiilor de învățământ să-și dezvolte planuri de studii individuale. Nichitcenco a salutat eforturile Departamentului Educației din Găgăuzia, datorită cărora deja al doilea an în cadrul Autonomiei este implementat modelul de studii în baza planurilor individuale, fiind vizibile și primele rezultate. 

În cadrul emisiunii, șefa Departamentului Educație din Găgăuzia,  Natalia Cristeva, a remarcat că Comitetul Executiv al Găgăuziei încă în 2019 în programul său de activitate și-a stabilit obiectivul de dezvoltare a domeniului educației, acordând o atenție sporită promovării limbii găgăuze, studierii limbii de stat, menținerii cunoștințelor de limbă rusă și studierii limbilor străine. 

„În Găgăuzia este nevoie de o abordare complexă pentru studierea eficientă a trei limbi. Este necesară îmbunătățirea cadrului normativ la nivel regional, sunt necesare resurse umane și materiale, este necesar de lucrat cu părinții. Politica multilingvismului trebuie să fie o parte integrantă a politicilor naționale”, a subliniat doamna Cristeva.

Dumneaei a accentuat faptul că copiii trebuie să fie educați în spiritul respectului reciproc și a toleranței.

Marta Guarda, cercetător principal în cadrul Institutului de lingvistică aplicată EURAC Research a transmis o adresare video preînregistrată către participanții emisiunii. Ea a explicat ce înseamnă educația multilingvă în definiția Consiliului Europei.

„Definirea multilingvismului nu este deloc o sarcină ușoară. Acest concept se referă la două dimensiuni — socială și individuală. Respectiv, Consiliul Europei recomandă utilizarea acestuia reieșind din aceste două dimensiuni interconectate”, susține Marta Guarda.

Potrivit dânsei, una dintre definițiile multilingvismului se axează pe ideea de coexistență a mai multor limbi pe același teritoriu geografic, dar există și un alt aspect al definirii conceptului dat potrivit căruia multilingvismul este o reflecție a modului de utilizare a diferitor limbi în procesul de comunicare, reieșind din necesitate, context și sarcini de realizat.

„Una din căile de dezvoltare a multilingvismului este educația multilingvă. Cercetătorii evidențiază câteva avantaje ale unei astfel de educații. Educația multilingvă contribuie, printre altele, la sporirea capacităților cognitive ale persoanei și susține eficacitatea procesului educațional în general și a studierii altor limbi”, menționează experta.

Coordonatorul programelor educaționale din cadrul Institutului de Politici Publice, Anatol Gremalschi, a reamintit că mișcarea de afirmare națională în Moldova a fost direct legată de subiectul limbilor„În prezent accentul se pune pe drepturile omului și pe rolul limbilor într-o societate. Limba reprezintă un element al identității naționale, fiindu-i acordată o atenție deosebită. Societatea noastră a devenit mult mai tolerantă, drepturile lingvistice sunt respectate și, la drept vorbind, actualmente nu mai există confruntări în societate legate de limbile vorbite”, consideră Anatol Gremalschi.

Invitatul a adus și exemplul Taracliei unde, potrivit acestuia, crește interesul pentru studierea limbii de stat și a limbilor materneiar autoritățile găgăuze promovează activ studierea diferitor limbi. „Iar problemele izolate legate de subiectul limbilor, prezente în anumite localități, trebuie să fie examinate în mod special. Ne dorim foarte mult ca politicienii să renunțe la utilizarea problemei limbilor pentru scopurile lor politice”, a subliniat domnul Gremalschi.

Natalia Cristeva a adus drept exemplu Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat cu predare în limba română unde, potrivit dumneaei, părinții sunt interesați ca copiii lor să cunoască la perfecție limba de stat. „În Găgăuzia sunt trei licee cu predare în limba română și ele toate se bucură de o popularitate foarte mare. Deja după primul semestru elevii din clasa întâi încep să înțeleagă limba de stat”.

Directorul Centrului științific de cercetare „M. Marunevici” din Găgăuzia, Irina Constantinova, a subliniat că mediul lingvistic din Moldova este unic în felul său. Unicitatea găgăuzilor constă în faptul că Moldova este unica patrie a găgăuzilor, acest context fiind unul favorabil pentru activitatea de cercetare. „Obiectivul urmărit de colegii meu din cadrul centrului este ajustarea programului astfel încât limba găgăuză să poată fi studiată de toți doritorii la un nivel profesionist. Doar prin eforturi comune vor reuși să conservăm valorile noastre culturale și lingvistice”, menționează invitata.

Ian Feldman, președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, referindu-se la activitatea Consiliului, a subliniat că creșterea numărului de plângeri la adresa consiliului nu înseamnă numaidecât o creștere a numărului de cazuri de discriminare lingvistică. Aceasta se explică și prin faptul că cetățenii află despre Consiliu și devin mai informați referitor la modalitățile de protejare a propriilor drepturi. „Într-adevăr, mai des ne ciocnim de cazurile de discriminare a vorbitorilor de limbă rusă, dar avem și cazuri de discriminare a vorbitorilor de română. În Găgăuzia am constatat un exemplu de discriminare în faptul că paginile web ale instituțiilor publice sunt disponibile doar în limba rusă, deși acestea ar trebui să fie disponibile în toate trei limbi: rusă, română și găgăuză. Este important să ținem mereu cont de faptul că limbile minorităților sunt parte a identității naționale a țării noastre”, a subliniat Feldman.

Potrivit lui Anatol Gremalschi, este o datorie a fiecărui cetățean să manifeste o atitudine binevoitoare la adresa celor din jur și să nu rezume comunicarea la reglări de conturi.

Președintele organizației obștești „Mame în acțiune”, Elena Mina, a menționat că organizația respectivă este un prestator de servicii de educație informală„Noi lucrăm cu copiii începând cu vârsta de 2-3 ani, dar implementăm și proiecte pentru tineri.  Atragem experți naționali, asigurăm un mediu prietenos și ștergem barierele dintre participanții la proiectele noastre”, a declarat dumneaei și a subliniat că rezultatele obținute sunt impresionante. 

Cu referire la programul încărcat al elevilor în Găgăuzia, Natalia Cristeva a remarcat că acest lucru se datorează studierii mai multor limbi, iar prin implementarea educației multilingve ar fi posibil de decongestionat programul pentru a le permite copiilor să studieze limbile într-un mediu favorabil. „Ne dorim să existe programe care ar susține educația multilingvă. Pentru regiunea noastră sunt necesare mai multe oportunități pentru reglementarea politicilor lingvistice”, a menționat invitata.  

Anatol Gremalschi consideră că în Moldova este necesară descentralizarea educației. De asemenea, dumnealui a reamintit despre necesitatea asigurării unui echilibru și de a nu-i priva pe copii de copilărie. 

În concluziile emisiunii s-a stabilit că la elaborarea politicilor de studiere a limbilor este necesar de luat în considerare specificul regional, astfel încât fiecare participant la procesul educațional să își poată dezvolta competențele relevante.  Participanții din cadrul emisiunii au stabilit direcțiile de dezvoltare ulterioară a educației multilingve inclusiv evidențiind direcțiile prioritare în acest sens. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

decor
decor
decor
decor
decor