Procesul de elaborare a strategiei pe termen lung privind dezvoltarea educației în Găgăuzia se apropie de final. Ce măsuri vor fi întreprinse în Găgăuzia pentru aprofundarea studierii limbii române și pentru conservarea limbii găgăuze? Cum sunt implementate tehnologiile informaționale în regiune? Cum au reușit școlile din Găgăuzia să organizeze învățământul la distantă în contextul pandemiei? Despre aceste și multe alte aspecte ne-a relatat în cadrul interviului pentru NM șefa Departamentului Educației din Găgăuzia Natalia Cristeva.
„Criza a devenit un stimulent pentru inovații”
– Iată că este în desfășurare un alt an de învățământ în condițiile pandemiei Covid19. Cum s-a descurcat în acest an școlar Găgăuzia?
– Deja al doilea an la rând sistemul educațional se află într-o situație foarte complicată și incertă care solicită o reacție promptă la toate schimbările survenite. Pandemia COVID-19 a cauzat cea mai mare din istorie criză în funcționarea sistemelor educaționale care a afectat circa 1,6 miliarde de elevi din mai mult de 190 de țări practic de pe toate continentele. Criza respectivă a agravat o problemă deja existentă, cea a inegalității în sistemul educațional, împiedicând continuarea studiilor pentru elevii și studenții aflați în situații de vulnerabilitate. Situația creată va avea consecințe economice semnificative, având un impact negativ asupra finanțării domeniului educației; au fost scoase la iveală deficiențele în dotare tehnică a instituțiilor de învățământ, lacunele în calificarea pedagogilor, un decalaj mare dintre nevoile actuale ale elevilor și oportunitățile care ar trebui să fie oferite de sistemul educațional.
În același timp, nu putem să nu remarcăm faptul că criza a servit drept un stimulent pentru inovații în domeniul educațional, încurajând stabilirea unor obiective și repere de dezvoltare noi. Pentru asigurarea caracterului neîntrerupt al procesului educațional și a formării vocaționale au început să fie activ aplicate abordări inovatoare, au fost dezvoltate soluții pentru învățământul la distanță. Mai mult decât atât, cele întâmplate au servit drept o ocazie de a ne reaminti încă o dată despre rolul primordial al învățătorilor.
Unul dintre obiectivele cheie atât pentru anul școlar precedent cât și pentru cel curent este neadmiterea răspândirii virusului și o planificare minuțioasă a activității instituțiilor de învățământ cu respectarea măsurilor de siguranță pentru fiecare.
– Ce ați reușit să faceți în acești doi ani, ce soluții inovatoare ați implementat?
– În această perioadă am reușit să suplinim numărul de calculatoare din instituțiile noastre de învățământ cu o mie de unități. Această realizare a fost posibilă datorită suportului primit din partea Ministerului Educației și a parteneri lor noștri — agenția turcă TIKA, UNICEF, ambasada SUA, companii private.
Începând cu anul trecut am alocat circa 4 milioane lei pentru achiziții de echipamente. Le-am permis școlilor să procure toate cele necesare pentru desfășurarea procesului educațional în condiții noi: bănci pentru o singură persoană, mobilier suplimentar, tehnica necesară. Am reușit să asigurăm conexiunea la internet pentru toate școlile din regiune înainte de începerea anului școlar 2020-2021.
O altă problemă a fost faptul că unele cadre didactice s-au dovedit a fi nepregătiți pentru a trece la învățământul de la distanță. Tuturor le-a fost greu. În primăvara anului 2020 situația creată i-a surprins pe fiecare având posibilități tehnice diferite, fiecare pedagog încerca să folosească diferite platforme. Dar imaginați-vă în familiile cu 3 sau 4 copii, unde fiecare are necesitățile sale.
Noi am înțeles atunci că totul ar trebui să fie centralizat. Respectiv, deja al doilea an toate instituțiile noastre lucrează pe o platformă educațională comună, www.studii.md. La această platformă s-au conectat mai mult de 2 mii de cadre didactice, elevi, mai mult de 11 mii de părinți.
Platforma respectivă oferă posibilitatea completării registrelor electronice, a agendelor electronice pentru elevi. Părinții au posibilitatea să acceseze on-line notele copiilor, să urmărească schimbările în orar. Elevul se orientează ușor, accesează platforma intrând în clasa virtuală a pedagogului care duce la moment lecția conform orarului. Acolo este mereu publicat linkul permanent, materialele pentru studiu și temele pentru acasă. Tot acolo elevul anexează tema pentru acasă, o expediază pentru verificare profesorului și primește de la profesor notele și comentariile. Situația creată i-a apropiat pe părinți de școală, am simțit o conexiune inversă cu părinții. Multă lume a remarcat că reușita școlară a copiilor a înregistrat un progres deoarece părinții au avut posibilitatea să vadă și să cunoască situația îndeaproape.
Dacă anul trecut a fost un an pentru încercare, în anul școlar curent lucrul pe platforma menționată a devenit o condiție obligatorie pentru toate școlile din Găgăuzia.
Am fost nevoiți să regândim principiile educaționale și să accelerăm schimbările în procesul de predare și învățare. Într-o perioadă foarte scurtă pedagogii au reușit ceea ce înainte ar fi fost considerat dificil sau chiar irealizabil.
Paralel cu realizarea programului de învățământ obligatoriu la nivel național, suplimentăm programul din regiune cu modulele adăugătoare. În prezent sunt implicați 3 formatori regionali și peste 100 de formatori locali. Mai mult de 1 500 de pedagogi și mai mult de 700 de educatori au beneficiat de cursuri de formare suplimentară. Pe parcursul a un an și jumătate am desfășurat circa 800 de formări și instruiri de alfabetizare digitală pentru cadrele didactice.
În prezent ne sunt deschise numeroase oportunități și modalități de identificare a soluțiilor de depășire a crizei în sistemul educațional, iar noi urmează să continuăm eforturile de autoperfecționare și de modernizare a abordărilor pentru organizarea procesului educațional. Este necesară dezvoltarea competențelor cadrelor didactice în domeniul tehnologiilor informaționale.
„Multilingvismul trebuie să fie parte a politicii naționale”
– O întrebare cu privire la perspectiva de lungă durată. În prezent în regiune este dezvoltat programul de dezvoltare a educației pe termen lung. De ce ar avea nevoie Găgăuzia de o strategie proprie în acest sens? Și care sunt prioritățile stabilite?
– Lewis Caroll spunea: „Dacă nu ai idee unde vrei să ajungi, atunci nu mai contează ce drum ai ales”. Domeniul educației este unul dintre cele mai importante. Pentru educație se alocă circa 50% din bugetul regional. Este important să fie stabilite necesitățile de dezvoltare ale educației în cadrul autonomiei printr-o viziune strategică pe termen lung, stabilind o coordonare și colaborare mai apropiată dintre autonomie și centru. Planificarea pe termen lung este obligatorie pentru realizarea unor schimbări necesare pentru asigurarea dezvoltării durabile a regiunii.
Textul strategiei este deja pregătit și a fost publicat pentru consultări publice. Procesul de elaborare a documentului a durat circa doi ani și a implicat participarea tuturor actorilor relevanți. Acest proces s-a desfășurat cu suportul CMI, cu sprijinul financiar din partea ambasadei Suediei și în parteneriat cu intitutul Eurac și centrul Contact. Noi le suntem foarte recunoscători tuturor partenerilor noștri. Împreună am realizat o analiză aprofundată a sistemului educațional din anii precedenți. Am avut consultări cu elevii, părinții, cadrele didactice, reprezentanții învățământului profesional-tehnic, cu Universitatea din Comrat. Au fost atrași specialiști naționali în domeniul educației, precum și consultanți internaționali.
Printr-o coincidență fericită, în paralel este elaborată strategia națională „Educație-2030”. Am valorificat această oportunitate pentru a corela prevederile programului nostru cu prevederile strategiei elaborate de minister, adăugând ajustările necesare ale obiectivelor. Avem speranța că vom fi auziți și că propunerile noastre se vor regăsi în documentul național.
Pentru noi am stabilit câteva direcții strategice prioritare pentru anul 2030:
- Asigurarea unei baze normative complexe pentru gestionarea sistemului educației și consolidarea potențialului instituțional.
- Promovarea educației multilingve.
- Sporirea calității educației, pentru realizarea unor rezultate ale educației adecvate cerințelor, echitabile și eficiente.
- Asigurarea unui acces echitabil la educație de calitate și extinderea și diversificarea sistemului de educație pentru adulți.
- Implementarea tehnologiilor informaționale și de comunicații, asigurarea sistemului educațional cu resursele necesare în conformitate cu necesitățile social-economice ale regiunii.
- Sporirea potențialului managerial și de cadre.
- O finanțare mai bună pentru sistemul educațional.
– Ceea ce ați enumerat este în mare parte aplicabil pentru tot teritoriul Moldovei. Dar de ce are nevoie anume Găgăuzia, în ce aspecte concrete este necesar sprijinul din partea Chișinăului?
– Este necesară actualizarea legislației naționale în conformitate cu prevederile Legii cu privire la statutul special al Găgăuziei. Noi deja am trimis în Parlament propunerile noastre cu privire la modificarea Codului Educației. Mai exact, modificările se referă la articolele ce vizează principiile politicii lingvistice și la chestiunile legate de delimitarea competențelor dintre organele publice din Găgăuzia.
Există probleme și în ceea ce privește susținerea tinerilor specialiști. De exemplu, Legea cu privire la organizarea administrativ-teritorială nu recunoaște trei raioane ale autonomiei – Ceadâr-Lunga, Vulcănești, Comrat. Din cauza unor neconcordanțe în legislație, tinerii specialiști din aceste raioane nu beneficiază de compensațiile care li s-ar cuveni.
Una din domeniile de cooperare strategică cu Chișinăul ar trebui să fie promovarea educației multilingve. Din păcate, la moment nu există un concept general privind învățarea și studierea în limbile minorităților etnice, nu există un program de promovare a multilingvismului în educație.
Evident, procesul de dezvoltare și promovare a educației multilingve necesită asigurarea cu o bază legislativă și normativă coordonată, precum și a mecanismelor de finanțare adecvate pentru integrarea educației multilingve la toate treptele de învățământ, atât în UTA Găgăuzia cât și în alte unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova, în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele statului nostru la nivel internațional.
Considerăm că multilingvismul trebuie să devină o parte integrantă a politicii la nivel național, fiind reflectat inclusiv în strategia de dezvoltare a domeniului educațional „Educație 2030”.
Comitetul Executiv al Găgăuziei a solicitat sprijinul Ministerului Educației în promovarea educației multilingve prin includerea acestui concept în strategia de dezvoltare a domeniului educațional „Educație 2030” și prin planificarea pentru anii 2021-2030 a unui șir de măsuri de promovare a educației multilingve și asigurarea financiară a realizării acestora din bugetul public de stat.
În afară de aceasta, există problema finanțării instituțiilor de învățământ cu predare în limba rusă. Sarcina de studiu asupra elevilor din instituțiile de învățământ cu predare în limba rusă este cu circa 10 % mai mare decât sarcina de studiu săptămânală a elevilor din școlile cu predare în limba română. De exemplu, elevii din clasele întâi în școlile cu predare în limba română au 20 de lecții pe săptămână, iar elevii noștri din clasele întâi au 26 de lecții pe săptămână, pe când finanțarea este aceeași pentru toți.
În Găgăuzia avem trei licee cu predare în limba română și aceste instituții nu au problema deficitului de buget. În același timp, școlile cu predare în limba rusă întâmpină problema deficitului bugetar deja la începutul anului financiar. Este necesară o altă formulă de finanțare pentru școlile cu predare în limba rusă.
– Prin ce se deosebește conceptul de educație multilingvă de ceea ce se întâmplă în prezent? Elevii din Găgăuzia și acum studiază câte trei sau patru limbi.
– Noi dorim să aplicăm o abordare complexă în politicile lingvistice din domeniul educației urmărind obiectivul de a asigura cunoașterea celor trei limbi oficiale din regiune: găgăuză, de stat și rusă, dar și cel puțin a unei limbi străine.
Un rol important în implementarea multilingvismului îl are selectarea modelului educației multilingve. Integrarea modelului multilingv implică o abordare complexă privind studierea disciplinelor școlare de profil lingvistic, uman și real împreună cu aplicarea componentei educaționale și de cercetare în procesul de învățare. Experiența a demonstrat că o limbă, în special o limbă străină, nu poate fi învățată doar fiind studiată ca o disciplină școlară aparte. Soluții există mai multe, una dintre cele mai logice fiind organizarea studierii anumitor discipline școlare într-o altă limbă decât limba maternă. Aceasta este o modalitate eficientă de studiere aprofundată a unei limbi. Pentru ca elevii să poată învăța limba de stat astfel încât să o posede la același nivel cu limba lor maternă nu sunt suficiente acele câteva lecții pe săptămână. Predarea unor alte discipline școlare în limba de stat le va permite elevilor să extindă sfera de aplicare practică a acestei limbi, fiind mai bine pregătiți pentru studiile ulterioare și pentru viață în general.
Organizarea procesului educațional urmând modelul educației multilingve, înainte de toate, îi va oferi fiecărui elev oportunitatea de a primi educație în limba maternă, ceea ce este extrem de important pentru procesul de dezvoltare a fiecărui copil.
Dar cel mai mare avantaj al acestui model constă în faptul că, în afară de studierea diferitor limbi, copiii interacționează în viață de zi cu zi cu reprezentanții diferitor grupuri lingvistice și etnice. Aceasta este o oportunitate minunată de dezvoltare a competențelor de comunicare interculturală și a toleranței, ceea ce contribuie la dezvoltarea unei societăți pașnice.
Noi avem deja experiență pozitivă de dezvoltare a multilingvismului în cadrul sistemului de educație timpurie, fiind necesară continuarea acestei abordări și în cadrul învățământului general. În toate grădinițele este implementat programul de educație multilingvă a copiilor în limbile română și găgăuză. Acest program a fost implementat treptat începând cu anul 2015, devenind obligatoriu pentru toate instituțiile de învățământ preșcolar începând cu anul trecut la decizia Comitetului Executiv. În rezultat, circa 70% din copiii absolvenți ai grădinițelor demonstrează o cunoaștere a limbilor română și găgăuză la nivel de „bine” și „foarte bine”. Noi vedem rezultatele pozitive și dorim să continuăm această practică.
Ne dorim ca în toată lumea Găgăuzia să fie percepută ca o regiune cu un nivel înalt de educație, unde populația cunoaște cel puțin patru limbi, ceea ce va asigura o integrare eficientă în circuitul economiei globale. Avem nevoie de un sistem educațional care ar corespunde cerințelor de dezvoltare economică și socială.
Există multe țări unde modelul educației multilingve se implementează cu succes deja de mult timp. Educația multilingvă este o provocare a timpului și noi acceptăm această provocare.
„În afara instituțiilor de învățământ copiii nu mai au unde să vorbească în limba română”
– Pe diverse forumuri unde se pun în discuție problemele minorităților în fiecare an se vorbește despre calitatea joasă a predării limbii române în Găgăuzia sau despre deficitul de cadre didactice. Cum reușiți să depășiți această situație?
– Limba română este predată în toate școlile din regiune. Mai mult decât atât, după cum am menționat mai devreme, în fiecare grădiniță se implementează programul de educație bilingvă. Până acum am reușit. Avem specialiști și de limbă română și de limbă găgăuză. Cu toate acestea, rezultatele de cunoaștere a acestor limbi nu sunt deocamdată suficient de bune.
Nu cred că acest fapt are legătură cu calificarea pedagogilor. Prima și cea mai importantă cauză este practic lipsa totală a mediului lingvistic. În afara instituțiilor școlare copiii nu au unde să vorbească în limba română, de asemenea se vorbește foarte puțin și în limba găgăuză. Implementarea educației multilingve este orientată inclusiv spre extinderea domeniilor de aplicare a limbilor. Activitățile extrașcolare, de asemenea, vor fi organizate astfel încât să fie cultivat multilingvismul.
În procesul de elaborare a strategiei, a fost realizată o analiză a mediului lingvistic al copiilor din Găgăuzia. Am stabilit că doar 3,5% de copiii de pe întregul teritoriu al autonomiei comunică în familie în limba română, adică au cel puțin un părinte purtător al limbii române ceea ce le permite să își consolideze cunoștințele lingvistice.
Există și o altă problemă. Nu avem numărul suficient de cadre didactice care ar poseda limba română suficient de bine pentru a putea să predea disciplina lor școlară în această limbă. Există o insuficiență de astfel de specialiști și în cadrul grădinițelor. În cadrul grădinițelor se aplică abordarea: „O zi – o limbă”. De exemplu, dacă astăzi este ziua limbii găgăuze, toți trebuie să comunice în limba găgăuză: învățătorii, educatorii, dădacele, personalul tehnic. Mâine e ziua limbii române și toți vor comunica în română. Dar în afară de învățătorii de limbile găgăuză și română, sunt foarte puțini angajați care ar cunoaște aceste limbi. Aici s-ar cere un program național pentru susținerea celor care au optat pentru o astfel de abordare multilingvă. În instituțiile de învățământ superior trebuie să existe un curs obligatoriu pentru implementarea abordării multilingve în educație.
În afară de aceasta, consider că ar trebui să fie revizuit programul de predare a limbii române pentru copiii noștri. Programul actual pune un accent mare pe studierea literaturii, a unor nuanțe lingvistice avansate, în detrimentul dezvoltării competențelor de comunicare. În primul rând, copiii trebuie să învețe să vorbească corect.
– Cum credeți, va fi posibil de atras pedagogi care cunosc limba româna din alte regiuni ale țării?
– Eu sper foarte mult să fie posibil. Dar așa ceva ar putea fi realizabil doar dacă ar exista un program de stat, pentru a putea oferi sprijin acestor pedagogi, de a-i asigura cu spațiu locativ în regiunea noastră. Este nevoie de pârghii concrete.
Pe de o parte și Găgăuzia ar putea să le ofere sprijin acestor pedagogi. Avem în desfășurare programul regional „Prima casă”: autonomia cofinanțează 25% din creditul ipotecar. Pe parcursul ultimelor un an și jumătate 12 familii tinere de pedagogi au reușit să își procure locuință aderând la acest program.
– În afară de programul obligatoriu, există și educație extra curriculară. Care sunt prioritățile dvs. în acest domeniu, ce direcție va lua Găgăuzia în această privință?
– Planificăm o modernizare a școlilor. Deja în prezent sunt disponibile diverse activități extra curriculare. Începând cu anul curent suntem mândri să fim parte a unui proiect revoluționar, „Tekwill în fiecare școală”, care este în desfășurare pe tot teritoriul țării noastre. Mai mult de 30 de școli din Găgăuzia s-au inclus în acest proiect, mai multe decât din alte raioane. Practic începând cu luna septembrie a acestui an, activitățile extra curriculare nu se mai limitează doar la broderie sau sculptat în lemn, deja pot fi oferite cursuri de design grafic, web design, crearea site-urilor, programare С++, dezvoltarea aplicațiilor mobile, inteligență artificială etc.
Următorul pas va fi să implementăm astfel de cursuri într-un număr mai mare de școli. Astfel de activități le vor permite copiilor să își aleagă o profesie a viitorului, să devină specialiști competitivi.
Trebuie de remarcat că și în educația extra curriculară vom pune accentul pe educație multilingvă. Mediul liber și creativ reprezintă un teren foarte favorabil pentru cultivarea cunoașterii limbilor, în special deoarece procesul are loc într-o atmosferă degajată și fără evaluare prin note.
În incinta caselor de creație, de asemenea, planificăm deschiderea mai multor cercuri de robotică. Am avut recent și ideea de a deschide tabere de vară multifuncționale pentru copii, dar pandemia ne-a zădărnicit planurile. Atunci când va fi posibilă reluarea activității taberelor de vară, în cadrul acestora se va pune accentul pe combinarea activităților de învățare, cu sportul și odihna. Taberele vor fi orientate către dezvoltarea culturii, a turismului, a tehnologiilor și a științei printr-o abordare multilingvă.
– Ați menționat că în contextul pandemiei a devenit clar că multe cadre didactice întâmpină dificultăți în ceea ce privește competențele digitale. Cum reușiți să atrageți specialiști dispuși să predea design grafic sau programare?
– Trebuie să recunoaștem că dificultăți există. Totuși, profesorii înțeleg că trebuie să meargă într-un pas cu timpul, că nu își pot permite luxul de a rămâne în urma elevilor. Foarte mulți învățători s-au arătat interesați, nu doar învățătorii de informatică. În proiectul „Tekwill în fiecare școală” au participat învățători de educație muzicală, de clasele primare, de limbă găgăuză. Sarcina noastră este să le descoperim potențialul. Noi suntem dispuși să îi sprijinim și să îi motivăm pe învățători pentru ca aceștia să se auto dezvolte și să învețe cum să aplice tehnologiile moderne.
– Ați menționat intenția de a dezvolta educația multilingvă la toate treptele de școlarizare, inclusiv în cadrul educației pentru adulți. Ce se va întâmpla în acest sector, ce modificări intenționați să aduceți?
– În proiectul strategiei noastre, un bloc întreg, este dedicat politicilor de dezvoltare a sistemului de pregătire vocațională și educație pentru adulți.
Avem un Centru de instruire pentru tineret, finanțat din bugetul local. Adulții de orice vârstă au posibilitatea de a se înscrie la cursuri de scurtă durată acolo pentru a primi o specializare suplimentară. A fost elaborat un curs de studiere a limbii găgăuze pentru acei care încă nu o cunosc suficient de bine, există și un program de studiere a limbii române.
Este necesar de încurajat educația adulților, în special a persoanelor care au vârsta de 20-30 de ani și încă nu au o calificare profesională. Avem posibilități și potențial pentru realizarea acestui deziderat. Am stabilit obiectivul ca până în anul 2030 circa 47% din populația adultă din cadrul autonomiei, cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani să fi participat în astfel de programe de instruire.
„În prezent nu toate primăriile înțeleg importanța educației incluzive”
– În prezent se discută mult despre caracterul incluziv al educației, inclusiv pentru copiii cu nevoi speciale. De regulă, în școlile din Moldova fie că nu există suficiente condiții și dotări pentru astfel de copiii, fie nu este suficientă specializarea pedagogilor. Care este situația în această privință în Găgăuzia?
– Cu regret, în fiecare an remarcăm o creștere a numărului de copii cu necesități educaționale speciale. Noi încercăm să promovăm educația incluzivă. O perioadă îndelungată, din 46 de școli din regiune doar 20 aveau disponibile centre de resurse pentru astfel de copii. Anul trecut am reușit să inaugurăm încă 17. Aceasta va permite asigurarea unor condiții favorabile pentru toți copiii cu necesități educaționale speciale. Pentru centrele de educație incluzivă nou deschise au fost alocate resurse suplimentare din Fondul de educație incluzivă.
În ceea ce privește dezvoltarea educației incluzive, este esențială identificarea timpurie a deficiențelor de dezvoltare a copilului, adică deja la vârsta preșcolară. În acest context trebuie să remarcăm că implementarea educației incluzive în instituțiile preșcolare se realizează mult mai lent datorită unui șir de probleme.
Fondul pentru educație incluzivă este disponibil doar pentru instituțiile școlare, iar grădinițele de copiii nu beneficiază de suport din partea statului pentru dezvoltarea acestor servicii. Sarcina respectivă este pusă pe seama autorităților publice locale. Însă la momentul de față nu toate primăriile înțeleg importanța acestui aspect. Finanțare suplimentare pentru aceste scopuri nu este alocată și educatorilor nu li se asigură adaosurile cuvenite, de asemenea nu sunt acoperite financiar unitățile suplimentare de personal precum ar fi ajutorul de educator, psiholog sau logoped. Se face economie pe aceste necesități.
Mai mult decât atât, ne confruntăm cu un deficit acut de specialiști de profil, precum kinetoterapeuții și logopezii. Situația se ameliorează un pic în ceea ce privește asigurarea cu psihologi.
Mai există o altă problemă, soluționarea căreia depinde autoritățile centrale. În regiunea noastră, în satul Congaz, a funcționat cândva o școală-internat pentru copii cu nevoi educaționale speciale cu tulburări și maladii grave. Această școală specială se află în gestiunea Ministerului Educației. Începând cu 1 septembrie 2020 această instituție și-a sistat activitatea. Nu toți acești copii cu multiple probleme de sănătate au reușit să se integreze în instituțiile de învățământ general. O parte din ei pur și simplu nu frecventează școala, deoarece nu au această posibilitate.
Părinții acestora se adresează mereu autorităților din autonomie. Noi am decis că suntem dispuși să luăm această școală la finanțare, însă acest subiect așa și nu a fost inclus pe agenda Guvernului. Da, în conformitate cu politica națională, toți copiii trebuie să fie integrați în sistemul de învățământ general. Cu toate acestea, părintele are dreptul să opteze pentru o educație specială pentru copilul său, potrivit legislației în vigoare. Nu este bine să se ia astfel de decizii generalizate că toți copiii trebuie să fie puși laolaltă. Familiei trebuie să i se asigure dreptul de a alege, iar statul trebuie să ofere și opțiuni alternative.
Totuși nu lăsăm speranța că această chestiune va fi soluționată, școala respectivă va fi transferată în gestiunea noastră și noi vom putea să o dezvoltăm.
– Sunt suficiente cadre acolo?
– Statele de personal în acea instituție erau completate în totalitate. Apropo, oamenii aceia au rămas atunci fără serviciu. Cineva dintre ei a reușit să se angajeze la o altă instituție, cineva nu, iar școala rămâne în continuare pustie. Noi, desigur, vom renunța la formatul de școală-internat, însă școala ca atare merită a fi păstrată.
„Toleranța este obiectivul pe care îl urmărim”
– Am discutat despre prezent, dar aș dori să ne referim un pic și la perspectiva istorică, Găgăuzia fiind o regiune deosebită în această privință. Cât de aprofundat, după părerea dvs., trebuie să fie studiată în școli istoria regiunii? Și în ce măsură istoria Găgăuziei se regăsește în conținuturile programului școlar național? Am impresia că această componentă practic lipsește. Foarte multă lume din afara Găgăuziei nu cunoaște practic nimic despre această regiune.
– Da, am ridicat această problemă în repetate rânduri. Doar în manualul de istorie pentru clasa a noua se menționează foarte pe scurt că există un anumit procent de găgăuzi, în două propoziții este descrisă soluționarea pașnică a conflictului și atât.
Manualele de istorie nu prezintă suficiente informații despre crearea autonomiei găgăuze, despre istoria acestui popor, despre modul în care găgăuzii au apărut pe acest teritoriu. Atunci când eram implicați în recenzarea manualelor, mereu insistam să fie incluse mai multe materiale despre istoria găgăuzilor și a autonomiei găgăuze.
În cadrul autonomiei în toate clasele se studiază „Istoria, cultura și tradițiile poporului găgăuz”. Însă și aici avem de lucru: până în prezent nu avem manuale pentru clasele 5-9. Abia zilele acestea urmează să apară manualul pentru clasa a 7-a, iar mai târziu va apărea manualul pentru clasa a 5-a.
Toate acestea le facem cu forțe proprii, fără sprijin din partea autorităților centrale. Avem un centru de cercetări științifice, angajații căruia se ocupă de aceste aspecte. Anul trecut echipa centrului a publicat o lucrare fundamentală, istoria oficială a găgăuzilor.
Includerea mai multor informații despre găgăuzi și istoria acestora în manualele naționale, precum și abordarea multilingvă în educație – toate acestea vor contribui la realizarea unui obiectiv global: promovarea toleranței, a respectului și înțelegerii reciproce. Anume aceasta ne dorim să realizăm.
– Ce obiectiv major vă propuneți pentru următorii câțiva ani, care ar putea fi realizat cu forțe proprii?
– Vom dezvolta educația multilingvă, aceasta este sarcina noastră primordială. În general, vom contribui la îmbunătățirea calității educației. Noi întotdeauna urmărim cu atenție notele medii la BAC la nivel de republică. La noi procentul celor promovați este întotdeauna mai mare decât la nivel de țară. Deși până acum nota medie nu ajungea la 7, anul acesta noi totuși am reușit să depășim acest nivel.
Vom continua să implementăm soluții IT, să ridicăm nivelul de profesionalism al cadrelor didactice. Vom acorda în continuare importanță partenerialului dintre pedagogi, elevi și părinți: o atenție sporită va fi acordată lucrului în comun, perceperii copilului drept o personalitate integră.
„Dorim să transformăm școala într-un loc fericit”!
Visul meu și al colegilor mei este ca toți copiii să frecventeze școala cu plăcere, la fel cu plăcere să se prezinte la serviciu cadrele didactice.
Am și eu acasă un elev. Din păcate, observ că el nu întotdeauna merge la școală cu plăcere. Mi-aș dori să îl văd alergând la școală cu bucurie și apoi să se întoarcă acasă pentru a realiza cu plăcere o temă pentru acasă creativă, care să nu fie percepută drept o pedeapsă. Avem foarte mult de lucrat în această direcție, școala de astăzi necesită o schimbare la față.
