Găgăuzia a elaborat un nou program de dezvoltare a turismului local. Reprezentanții autonomiei sunt convinși că regiunea ar putea să atragă turiști nu doar în contextul sărbătorii tradiționale Hederlez. Care sunt argumentele pentru includerea Găgăuziei în lista celor mai populare destinații turistice din Moldova, care sunt planurile de dezvoltare a regiunii în pofida pandemiei — despre aceste subiecte discutăm în cadrul interviului NM cu șefa Departamentului dezvoltării economice și a turismului din Găgăuzia, Natalia Ciuvaliskaia.

„Oricine se poate simți parte a familiei găgăuze„.

– Prin ce ar putea astăzi Găgăuzia să atragă turiști străini sau din Moldova?

– Principala atracție este poporul nostru ospitalier, afectuos și prietenos. Găgăuzii sunt atractivi pentru turism prin istoria, cultura și tradițiile lor. În patrimoniul muzeelor locale se păstrează exponate de o valoare deosebită.

Merită a fi vizitate principalele evenimente culturale din Găgăuzia: sărbătoarea națională Hederlez, festivalul regional al portului popular Gagauz Gergefi, Ziua familiei, a dragostei și a credinței, Festivalul covorului găgăuz Gagauz kilimneri, Festivalul vinului Gagauz şarap yortusu. În afară de aceasta, ne mândrim cu aerul curat, livezile și viile minunate.

Turiștii străini optează cel mai des pentru cazare în case de vacanțe sau pensiuni din zonele rurale anume pentru a simți atmosfera autentică locală. De exemplu, un număr tot mai mare de turiști străini și din țară optează pentru complexul turistic Gagauz Sofrası din Congaz. Aici turiștii pot să se adâncească în atmosfera de viață și cultură găgăuză. Noi ne dorim ca astfel de locuri de atracție turistică și astfel de exemple de succes să apară și să se dezvolte cât mai mult, aducând beneficii comunităților locale.

În Găgăuzia turiștilor li se propun vinuri și bucate tradiționale, pregătite în baza unor rețete  moștenite de la strămoși. În Ceadâr-Lunga poate fi vizitată unica fermă de cai din Moldova „At-Prolin”, unde sunt crescuți armăsari de rasă Orlov. Avem în zonă și puncte de atracție istorice — mori vechi de vânt care datează din mijlocul sec. XIX din satele Gaidar și Beșalma, Valul lui Traian, etc.

Dar cel mai important este că prin ospitalitatea poporului nostru orice turist se va putea simți parte a marii familii găgăuze și va dori să revină pe aceste meleaguri din nou și din nou.

– Preponderent în perioada pandemică, dar nu numai, guvernarea a început să promoveze mai intens ideea turismului intern. Deja există câteva proiecte turistice la nivel național. Dar la nivel de autonomie, în ce măsură se conștientizează importanța turismului în calitate de o sursă de venituri pentru dezvoltarea regiunii?

– Dezvoltarea turismului în Găgăuzia este considerată a fi una dintre direcțiile prioritare de dezvoltare a economiei. Acest fapt este deja reflectat în strategiile și planurile locale, însă noi facem tot posibilul ca regiunea Găgăuză să fie inclusă și în planurile naționale de dezvoltare a ramurii turismului.

Comitetul Executiv al Găgăuziei, cu sprijinul experților CMI, a inițiat procesul de includere a autonomiei în Programul național de dezvoltare a turismului până în anul 2025. Noi am propus includerea în acest Program a unei destinații turistice separate: „Destinație etnoculturală Găgăuzia – un model de promovare a culturii autentice a găgăuzilor și a bulgarilor din sudul Moldovei”.

Comitetul Executiv al Găgăuziei, cu sprijinul din partea experților CMI, a elaborat un document strategic de dezvoltare a turismului. Acest document de program va permite o delimitare mai clară dintre organele ce determină și realizează politicile de dezvoltare a turismului, dar și va contribui la îmbunătățirea colaborării cu organele centrale ale puterii.

– Dvs. vorbiți despre planuri de viitor. Dar există oare estimări, în ce măsură contribuie în prezent turismul la bugetul local? Desigur, dacă aceste estimări pot fi făcute.

– Este mai complicat să facem o estimare generală. Turismul presupune un întreg complex de servicii, începând cu deschiderea hotelurilor și a altor unități de cazare, a întreprinderilor de alimentație publică, dezvoltarea sistemului de transport public, pregătirea resurselor umane, instruirea ghizilor și atragerea meșteșugarilor și a artizanilor. Datele statistice oficiale disponibile arată că turismul deocamdată are o pondere relativ mică în PIB-ul Moldovei, inclusiv datorită situației pandemice din ultimii ani.

„Antreprenorii găgăuzi sunt interesați să investească în ramura turismului”.

– Ce indicatori economici sunt vizați în programele de dezvoltare care sunt elaborate în prezent?

– Grupul de lucru care a elaborat programul a analizat un șir de indicatori economici în baza cărora a fost făcută o prognoză a creșterii în viitor: investițiile în structurile de cazare, volumul serviciilor prestate contra plată, numărul locurilor de muncă și remunerarea în sectorul HORECA, numărul de turiști (atât din țară cât și de peste hotare) precum și alți indicatori.

Grupul lucru a elaborat un program realizabil și realist, în care am încercat să ne concentrăm pe aspectele cele mai importante la momentul actual și care vor rămâne la fel de importante pentru dezvoltarea ramurii turismului în perspectivă îndelungată. Este foarte important să creăm un fundament solid pe care se va construi ramura turismului în următorii ani, astfel încât să fie posibilă realizarea indicatorilor doriți.

– Deseori se întâmplă că, atunci când este vorba de turism, să fie adusă în discuție necesitatea unor investiții majore în infrastructură, în sprijinirea antreprenoriatului. Aveți estimări aproximative, ce volum de investiții ar fi necesar pentru Găgăuzia? Și unde ar trebui să fie direcționate investițiile în mod prioritar?

– Majoritatea experților în domeniul turismului consideră că cel mai mare impediment pentru dezvoltarea turismului în Găgăuzia este infrastructura subdezvoltată. În mod cert, este necesară o modernizare a infrastructurii drumurilor și a transportului, îmbunătățirea bazei tehnico-materiale și a calității serviciilor. În afară de aceasta, la momentul de față, devin tot mai actuale aspectele legate de publicitate privind serviciile turistice cu utilizarea unor metode moderne de promovare.

Și reprezentanții mediului de afaceri din Găgăuzia sunt dispuși să investească în dezvoltarea turismului, dar și în această privință ar fi necesar suportul financiar și tehnic. În acest context, mizăm pe acțiunile corespunzătoare care ar urma să fie întreprinse în cadrul implementării Programului național de dezvoltare a turismului pentru anul 2025.

După cum am menționat deja, ne dorim ca acest program să includă și Găgăuzia. În afară de aceasta, ne dorim să sprijinim dezvoltarea crescătoriei de cai transformând-o într-un obiectiv turistic. Programul național prevede inclusiv acordarea de investiții pentru obiective concrete.

Mai mult decât atât, considerăm că a venit timpul să digitalizăm ramura turistică, ceea a fost de asemenea inclus în planul nostru.

– Despre ce ar fi vorba, mai exact?

– Crearea site-urilor pentru business-ul din sfera turismului, asigurarea prezenței pe platformele turistice internaționale. Știu că deja mulți agenți economici de la noi se folosesc de platforme de genul booking.com, Airbnb.

Vizitând un restaurant, o cafenea sau un complex cultural, oaspeții ar putea să își rezerve biletele online, să comande bucatele preferate dintr-un meniu electronic și tot de acolo să afle detalii privind istoria anumitor rețete tradiționale și chiar rețete de pregătire a bucatelor găgăuze. O parte din agenții economici din Găgăuzia deja folosesc astfel de tehnologii, cererea pentru astfel de soluții în rândul turiștilor fiind destul de mare.

– De ce ar avea nevoie turismul din Găgăuzia imediat pentru a putea face un salt considerabil? Evident, în afara eliminării restricțiilor impuse în contextul pandemic.

– În primul rând, este nevoie de o infrastructură dezvoltată, de programe de promovare a serviciilor pentru turiști, precum și de programe de instruire în domeniul ospitalității pentru locuitorii din zonele rurale. În această privință ar fi necesar un efort comun, inclusiv al administrației publice locale și a mediului de afaceri. Realizăm maximul posibil în această privință: avem în derulare un program de investiții capitale, avem un fond de compensare a contribuțiilor. Cu alte cuvinte, autoritățile publice locale întreprind tot ce le stă în puteri pentru dezvoltarea turismului.

– Ce așteptări aveți de la mediul de afaceri?

– Este nevoie de dezvoltat obiectivele turistice, unitățile de  cazare din zonele rurale. Nu avem suficient de multe hoteluri, pensiuni, iar acele existente nu toate corespund așteptărilor turiștilor. De exemplu, în unele unități de cazare blocurile sanitare sunt și în prezent amplasate afară. Este necesar de deschis localuri de alimentație publică de calitate în care să fie servite bucate tradiționale din bucătăria găgăuză și bulgară, cu utilizarea unor rețete vechi tradiționale. De asemenea, sunt destul de slab dezvoltate serviciile de transport.

„Avem brand-uri de bucate tradiționale găgăuze — caurma rece și baur”.

– Ați menționat că în programul de dezvoltare a turismului se pune un accent sporit pe componenta etnoculturală a regiunii. Despre ce anume este vorba? La nivel de republică se vorbește preponderent despre turismul rural.

– Circa 60% din populația Găgăuziei locuiește în localități rurale. Respectiv, punem un accent mai mare pe dezvoltarea turismului rural. Avem o regiune compactă care poate fi studiată din diferite perspective în același timp — este posibil de aflat mai multe despre tradițiile locale, de gustat bucatele tradiționale din zonă, de mers în tururi vinicole.

Turismul rural în Găgăuzia poate să includă o diversitate de tururi  — vinicole, culturale, gastronomice. Oaspeții regiunii noastre au posibilitatea de a savura o experiență turistică unică.

– Dar, în general, pe cât de oportună este evidențierea brand-ului Găgăuziei în contextul turismului din Moldova? Și cât de mult depinde Autonomia de poziționarea generală a Republicii Moldova pe piața turismului?

– În cadrul expozițiilor și forumurilor turistice la nivel internațional, Găgăuzia întotdeauna este prezentată drept o parte componentă a Moldovei, evidențiindu-și totuși unicitatea și autenticitatea poporului găgăuz și a tradițiilor acestuia.

Apropo, Găgăuzia deja are propriul logotip și brandbook elaborate ținând cont de specificul regiunii. Au fost elaborate brand-urile bucatelor tradiționale găgăuze — caurma rece și baur, precum și brandul meșteșugului de țesere a covoarelor găgăuze. Acum pregătim pentru înregistrare brand-ul unui condiment specific găgăuz – merdea.

– Ați menționat că Găgăuzia merită a fi vizitată în special în perioada sărbătorilor sau a festivalurilor. Dar cât de posibil ar fi, în cadrul autonomiei, turismul durabil pe parcursul întregului an? Sau totuși caracterul sezonier al turismului în această regiune rămâne a fi actual?

– Noi am ținut cont de acest aspect la elaborarea programului sectorial de dezvoltare a turismului în Găgăuzia. Da, există anumite perioade mai deosebite când vizitarea Găgăuziei este în special binevenită, dar Găgăuzia are ce să le ofere oaspeților săi în orice perioadă a anului. Specificul regiunii constă în diversitatea culturală, lingvistică, a tradițiilor și meșteșugurilor moștenite, care prezintă interes atât pentru turiștii locali cât și pentru oaspeții de peste hotare în orice perioadă a anului. 

Evident, fluxul de turiști este mai mare sau mai mic în dependență de sezon. De exemplu, festivalul vinului adună de regulă circa 30 de mii de vizitatori din Moldova și din alte țări. În perioada pandemică a fost mai activ turismul intern, deși în ultimii doi ani nu am organizat deloc festivalul vinului din cauza restricțiilor impuse.

„Mulți au descoperit Găgăuzia acum, în perioada pandemică”.

– Ce fel de turiști sunt așteptați și pot fi atrași în Găgăuzia? Din câte cunosc, în procesul de elaborare a programului chiar a fost o propunere de a pune accentul pe cetățenii Turciei, de exemplu, pentru a întreprinde anumiți pași în această direcție.

– Am realizat sondaje în diaspora, printre agențiile turistice și în rândul populației locale. Am stabilit că principalul public-țintă al turismului găgăuz sunt persoanele cu vârsta mai mare de 51 de ani. Aceasta categorie de vârstă reprezintă circa 85%. Alte 7% sunt persoanele cu vârsta de 41-50 de ani, 5% sunt cu vârsta de 31 – 40 de ani și 3% —21 – 30 de ani.

Am descoperit că turiștii vizitează Găgăuzia pentru a afla lucruri noi, pentru a face cunoștință cu modul de viață, cultura bogată a poporului găgăuz, folclorul acestuia, să participe la recoltarea roadei și la procesul de pregătire a vinului din struguri. Turiștii sunt interesați în master-class-uri  privind diverse meșteșuguri tradiționale ale găgăuzilor.

Iar cetățenii turci sunt, într-adevăr, interesați de Găgăuzia. Ei consideră că găgăuzii sunt un popor înrudit cu ei, din familia popoarelor turce. Se planifică pregătirea unor itinerare turistice „Pe urmele străbunilor” – în această privință conlucrăm cu reprezentanții Bulgariei, a Ucrainei și a României în cadrul unor proiecte transfrontaliere.

– Sunt oare suficiente resursele, inclusive cele umane, pentru primirea cetățenilor turci și în general a turiștilor străini? Este nevoie, inclusiv, de cunoașterea limbilor străine, atât pentru ghizi cât și pentru angajații hotelurilor.

– Există anumite lacune în asigurarea sectorului turismului cu resurse umane calificate.  În programul sectorial se acordă atenție și acestui aspect.

Mai exact, nu este vorba doar de cunoașterea limbilor, dar și de necesitatea dobândirii de către agenții economici a unor cunoștințe temeinice și structurate cu privire la regiune, la istoria acesteia. Astfel de cunoștințe sunt necesare nu doar pentru ghizi, dar și pentru angajații hotelurilor, a restaurantelor, pentru artizani și meșteșugari. Împreună cu Centrul de cercetare „Maria Marunevici”, Universitatea de Stat din Comrat și Colegiul „M. Ceachir” planificăm să organizăm cursuri, instruiri și seminare pentru creșterea gradului de pregătire a tuturor celor antrenați în sfera serviciilor.

– Sunt suficiente datele despre Găgăuzia? Mă refer la monografii, manuale etc.

– Da desigur, angajații Centrului de cercetare „Maria Marunevici” și ai Universității de Stat din Comrat fac cercetări, sunt elaborate articole și publicate cărți. În școlile din regiune, elevii începând cu clasa întâi studiază istoria și tradițiile poporului găgăuz.

– Finanțarea pentru astfel de cercetări științifice este asigurată din bugetul central?

– După câte cunosc, pentru aceste scopuri sunt alocate resurse financiare din bugetul Găgăuziei. Au fost prevăzute chiar și resurse financiare pentru săpături arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite obiecte de gospodărie și unelte vechi.

– Se simte oare o insuficiență de cunoștințe despre Găgăuzia în rândul moldovenilor? Aparent, mulți nu merg în autonomie deoarece cunosc foarte puține despre această regiune.

– Aveți dreptate. Chiar am avut cazuri când cetățenii Moldovei din alte regiuni se interesau dacă pentru a intra pe teritoriul Găgăuziei este nevoie de viză, de pașaport și care este valuta folosită în acea regiune.

Totuși, gradul de informare cu privire la Găgăuzia crește în fiecare an. În contextul pandemiei, apare interesul pentru turismul intern și multă lume acum descoperă Găgăuzia.

– Este o întrebare care vizează viitorul, perioada post-pandemică: are oare Găgăuzia planuri de colaborare țintită cu România?

– Recent la Galați a fost organizată o conferință dedicată elaborării unor trasee turistice vitivinicole împreună cu agențiile de turism din regiunile din vecinătatea României.

 Va fi realizat un proiect comun cu participarea a trei regiuni din România — Galați, Vaslui și Iași, precum și localitățile din zona de frontieră cu Moldova, inclusiv Găgăuzia. Intenționăm să creăm un cluster vitivinicol comun. Pe teritoriul țării noastre vor fi create patru itinerare vitivinicole și pe teritoriul României vor fi alte patru. Acesta va fi un cluster vitivinicol transfrontalier creat în contextul programului de colaborare teritorială dintre statele Parteneriatului Estic, mai exact Moldova și România, cu finanțare din partea UE. Activitățile în acest sens sunt stabilite pentru câțiva ani înainte.

„Acum este o perioadă foarte potrivită pentru dezvoltarea turismului local”.

– Problemele majore ale Moldovei sunt migrația, exodul populației din țară sau din anumite regiuni. Prevede oare programul sprijinirea tinerilor din Găgăuzia  care doresc să se încadreze în sectorul turismului?

– Avem disponibile programe de granturi pentru studenți, bursa „Stepan Topala”, de care pot beneficia inclusiv studenții de la specializarea „turismul”.

– Dar dacă e să vorbim despre mediul de afaceri și agenții economici?

– În Găgăuzia există așa un instrument financiar  — Fondul de susținere a antreprenoriatului. Acest fond este format din resurse atât bugetare cât și extrabugetare, fiind direcționat către sprijinirea business-ului mic și mijlociu în Găgăuzia. Acesta oferă posibilitatea de a beneficia de un grant în valoare de până la MDL 200 000.

Acest fond sprijină dezvoltarea antreprenoriatului în toate domeniile, însă la momentul de față turismul se regăsește în lista domeniilor prioritare pentru finanțare.

– Cum a afectat pandemia planurile de dezvoltare a turismului? Au fost necesare ajustări ale programului în acest context?

– Pandemia s-a dovedit a fi una dintre cele mai serioase provocări pentru ramura turismului. Întregul domeniu turistic a suferit schimbări. Turismul intern a câștigat teren, însă mărimea grupurilor de turiști a fost limitată pentru respectarea distanței sociale.

Business-ul local și muzeele au acceptat provocarea. O parte din operatori deja au adoptat protocoale anti-covid detaliate pentru prevenirea îmbolnăvirilor, în conformitatea cu standardele internaționale în acest domeniu. Scopul urmărit este asigurarea așa-numitelor „călătorii în siguranță”, vizitatorii fiind primiți în condițiile unei atenții sporite acordate aspectelor de siguranță și sănătate atât a turiștilor cât și a vizitatorilor.

– Ați avut cazuri de închidere a afacerilor în domeniul turismului ca urmare a efectelor pandemiei?

– Nu cunoaștem astfel de cazuri, astfel de statistici nu avem. De exemplu, din câte cunosc, nici unul din cele 14 hoteluri din regiune nu a fost închisă. Toate își continuă activitatea adaptându-se la condițiile noi.

Desigur, observăm o descreștere a fluxului de turiști străini, dar în același timp a crescut turismul intern.

– Veți valorifica această oportunitate?

– Exact, acum este o perioadă foarte potrivită pentru dezvoltarea anume a turismului intern. Repet, acesta este unul dintre domeniile prioritare ale dezvoltării economice în Găgăuzia. Acest domeniu a fost inclus și în planul de activitate a Comitetului Executiv pentru perioada 2019-2023, în planul regional de dezvoltare a localităților din Găgăuzia pentru anii 2018-2022, precum și în programele sectoriale, de exemplu programul de dezvoltare a vinificației în regiune.

Majoritatea agenților economici în acest domeniu încearcă să valorifice autenticitatea și unicitatea culturală a poporului găgăuz. Aceasta le permite să își dezvolte și să își promoveze afacerea pe piața serviciilor turistice. Acum oricine are posibilitatea de a descoperi Găgăuzia.