Cu obiectivul „de a învăța unii de la alții”, următoarele videoclipuri și întregul curs de e-learning prezintă modul în care conflictele dintre centru-periferie și problemele legate de minorități pot fi abordate cu succes cu elemente din diferite instrumente ale federalismului, regionalismului și descentralizării. Desigur, elementele acestor instrumente trebuie întotdeauna contextualizate. Ele trebuie evaluate în raport cu fiecare context social-politic și trebuie privite prin prisma tradițiilor juridice specifice ale unui stat și ale unităților sale subnaționale. Acesta este motivul pentru care operațiunea de „copiere și lipire” sau „transplanturi constituționale” de obicei nu funcționează și nu există „cele mai bune practici” în sens direct, ci doar o serie de exemple pentru „bune practici”.
Experiența noastră la Institutul pentru federalism comparat Eurac Research ne-a învățat că transformarea guvernării teritoriale – de la un sistem unitar la un sistem descentralizat, regional sau federal – face parte dintr-o schimbare mai largă și oferă multe oportunități de abordare a intereselor minorităților. Desigur, există o nevoie constantă de a reflecta asupra întrebării: În ce măsură anumite elemente ale acordurilor de autonomie și protecție a minorităților care funcționează într-un stat pot funcționa și într-un alt stat? În mare parte, ele pot fi doar de inspirație.
Aranjamentele de descentralizare și autonomie trebuie în cele din urmă negociate de părțile afectate și de părțile interesate. Interdependențele actuale în domeniul guvernanței pe mai multe niveluri nu permit soluții clare atunci când vine vorba de întrebările referitoare la modul în care competențele trebuie împărțite între nivelurile de guvernare și la modul în care ar trebui să arate în detaliu relațiile interguvernamentale (de coordonare și supraveghere). În cele din urmă, întrebarea dacă funcționează acordurile de descentralizare și autonomie este inevitabil legată de problema încrederii dintre diferitele părți și părțile interesate dintr-un sistem politic. Pentru a crea soluții viabile pentru a adapta diversitățile cu soluții asimetrice, politica și politicienii trebuie să răspundă la diferite niveluri de guvernare. Rolul partidelor politice și diferitele dinamici ale partidelor naționale sau ale structurilor regionale autonome și ale partidelor regionale trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare în acest context.
Următoarele videoclipuri, subtitrate în engleză, rusă și română, precum și întregul curs de învățare electronică, numai în limba engleză, (vezi linkurile de mai jos), arată cum Tirolul de Sud reușește să echilibreze interesele diferitor părți, pe de o parte, și cum relaționează la nivelul național în cazul conflictelor, pe de altă parte.
Pe scurt, sistemul de partajare a puterii din Tirolul de Sud arată cum asimetria în proiectarea constituțională contribuie la soluționarea cu succes a unui conflict legat de minorități și exemplifică modul în care un teritoriu își construiește în mod eficient guvernanța subnațională prin împărțirea puterilor atât pe orizontală (între grupurile de limbi din Tirolul de Sud, cât și ca provincie autonomă în regiunea specială Trentino-Tirolul de Sud) și pe verticală (între Tirolul de Sud ca parte cea mai nordică a Italiei și autoritățile centrale din Roma). Puterea numerică a vorbitorilor de limbă germană, italiană și ladină este fundamentul pe care se sprijină autonomia Tirolului de Sud. În conformitate cu teoria consociațională, sistemul de împărțire a puterii din Tirolul de Sud consacrat în Statutul II al Autonomiei (1972) oferă un set de reguli care combină elemente de autoguvernare culturală și teritorială și permit păstrarea identităților socio-lingvistice, în timp ce încurajează dialogul între grupuri și cooperare în politică, administrație publică și în justiție.
Cea mai importantă realizare a experienței Tirolului de Sud este procesul lent, dar permanent de consolidare a încrederii bazat pe aranjamente juridice detaliate și voință politică. Sistemul său de relații interguvernamentale a făcut și face posibilă transformarea conflictului în negociere în instituții care reprezintă interesele tuturor, și prin proceduri transparente. Deși fiecare sistem trebuie să își găsească propriile echilibre, precum și mijloacele de a le adapta de-a lungul timpului la circumstanțe și contexte în schimbare, speranța noastră este că lecțiile din Tirolul de Sud pot inspira pe toți cei interesați de activitățile proiectului „Dialog privind Găgăuzia”.
Vizionare plăcută!