Găgăuzia a primit statutul de Autonomie în cadrul Republicii Moldova în urmă cu aproape 25 de ani. Cu toate acestea, discuțiile în acest sens sunt încă actuale. Unii se tem că, datorită statutului, regiunea se poate separa de Moldova. Proiectul „Dialog privind Găgăuzia” are ca scop să înlăture aceste temeri și să stabilească un dialog între Chișinău și Comrat. În cadrul proiectului, a fost organizată Academia de toamnă „Descentralizarea, autonomia și drepturile minorităților” care s-a desfășurat timp de patru zile.
La Academie au participat 38 de reprezentanți ai societății civile, mass-media și ai autorităților locale din Chișinău și Comrat. Participanții au făcut cunoștință cu principiile dreptului internațional și național în domeniul descentralizării și autonomiei.
La 25 de ani de la instaurarea Unității Teritoriale Autonome (UTA) Găgăuzia, societatea și autoritățile din Moldova încă nu înțeleg pe deplin de ce este nevoie de o astfel de descentralizare și ce avantaje oferă Chișinăului și Comratului. Pentru a rezolva această problemă și a stabili un dialog între Chișinău și Comrat, organizația neguvernamentală finlandeză „Inițiativa privind gestionarea crizelor” (CMI), cu sprijinul financiar din parte Suediei, a elaborat proiectul „Dialog privid Găgăuzia”. Pentru început, în cadrul proiectului, a fost creată o platformă de dialog parlamentar între deputații Parlamentului Republicii Moldova și deputații Adunării Populare a Găgăuziei. În 2019, formatul proiectului „Dialog privind Găgăuzia” a fost extins incluzând societatea civilă și mediul academic.
“Nu vom face aceleași greșeli”
În cadrul proiectului, la sârșitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie, în Găgăuzia s-a desfășurat Academia „Descentralizarea, autonomia și drepturile minorităților”. Vorbitorii academiei au fost în experți ai Institutului Eurac Research (cu sediul în orașul italian Bozano, capitala provinciei autonome a Tirolului de Sud și unesc 11 institute care lucrează în patru domenii – autonomie, tehnologie, asistență medicală, munți).
La academie au fost invitați 38 de participanți: activiști sociali, jurnaliști, experți și oficiali din Chișinău și Găgăuzia. Academia a început „studiile” cu un seminar în Vadul-lui-Vodă, în cadrul căruia participanții au discutat despre descentralizare, exemple de soluționare a conflictelor dintre autoritățile centrale și locale, despre diferite modele de autonomie, precum și modul în care minoritățile naționale își pot proteja drepturile.
“Ni s-a vorbit despre experiența Italiei, Germaniei, cum funcționează o autonomie și cum sunt protejate drepturile minorităților naționale în alte țări. La fel, ni s-au comunicat greșelile care le-au comis pentru a le evita”. – Nikolai Keles, membru al Platformei pentru tineri privind solidaritatea interetnică.
La rândul său, participantul la Academie, din Bender, Vadim Barinov, a declarat pentru Newsmaker (NM) că este interesat să afle despre experiența protejării drepturilor minorităților naționale din țările europene.
“Cel mai mult am discutat despre Tirolul de Sud (o provincie autonomă din Italia). Acesta este un excelent exemplu cu privire la tipul politicilor care trebuie urmate în ceea ce privește minoritățile naționale și utilizarea limbilor în locurile de reședință compactă ale minorităților naționale”.
Într-un interviu acordat NM, Managerul de țară, Oficiul CMI în Moldova, Steve Young, a decarat că proiectul Dialog privind Găgăuzia își propune să fortifice încrederea și să extindă dialogul între Chișinău și Comrat:
“Dezvoltăm platforme pentru dialog durabil. Vorbim despre descentralizare, despre autoritate, despre buna guvernare, despre ceea ce ne unește. Fortificarea nivelului de înțelegere a proceselor de descentralizare și autonomie evită izolarea cetățenilor moldoveni. Activitățile proiectului vizează implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor pentru Republica Moldova per ansamblu”.
“Este necesar să schimbăm legile și gândirea”
Academia a făcut următoarea „oprire” în Comrat. Acolo, participanții au ascultat mai multe prelegeri la Universitatea de Stat Comrat. Profesorii universitari Andrei Smochine și Elena Cuijuclu au vorbit despre posibilitățile de îmbunătățire a legislației moldovenești în domeniul descentralizării și autonomiei găgăuze, precum și despre caracteristicile funcționalității autonomiei și despre problemele care apar în această privință. Discuția a fost continuată de Elizabeth Alber, Cercetător principal la Institutul Eurac Research, care a vorbind despre experiența internațională a descentralizării, folosind ca exemplu alte autonomii teritoriale din Europa.
Potrivit opiniei participantului la Academie, din Chișinău, Veaceslav Craciun, legea privind statutul Găgăuziei, adoptată în 1994, era la acea vreme foarte avansată.
“Dar legile moldovenești au evoluat, însă această lege a rămas la același nivel”.
Ca exemplu al acestei discrepanțe, el a menționat faptul că la început Găgăuzia a primit dreptul de a administra în mod independent colectarea impozitelor.
“Acum doi ani, Găgăuzia a fost lipsită de acest drept, iar în prezent departamentul Serviciului Fiscal de Stat pentru regiunea de sud se ocupă de administrarea fiscală în autonomie ”.
În Comrat, participanții Academiei au vizitat Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), unde Președintele APG, Vladimir Kissa și Vice-guvernatorul Olesea Tanasoglo au relatat despre activitatea autorităților din Autonomie.
Evenimentul final al Academiei a fost Conferința „Promovarea bunei guvernări prin descentralizare, autonomie și acomodarea minorităților”, organizată de Institutul Eurac Research în colaborare cu Universitățile de Stat din Moldova și Comrat. La Conferință au luat cuvântul șeful Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Jan Feldman, Cercetătorul principal la Institutul Eurac Research, Elizabeth Alber, Decanul adjunct al Departamentului pentru Relații Internaționale al Universității de Stat din Moldova, Natalia Putin și alții.
În cadrul conferinței, Președintele Institutului Eurac Research, Francesco Palermo, a numit Găgăuzia o entitate teritorială „unică” în regiune. Într-un interviu acordat NM, expertul a menționat că, în opinia sa, pentru buna funcționare a autonomiei, trebuie schimbate două lucruri: legile scrise în realitățile de acum 25 de ani, care nu mai sunt actuale și „gândirea și politica” autorităților centrale în ceea ce privește Autonomia găgăuză. De asemenea, expertul a recomandat autorităților centrale să numească oficiali responsabili pentru dialogul dintre Chișinău și Comrat.
“De ce este nevoie de dialog”
Proiectul „Dialog privind Găgăuzia” a fost lansat în 2015 cu scopul de a fortifica nivelul de încredere și deschidere între Chișinău și Comrat, pentru identificarea soluțiilor comune privind problemele legate de autonomie și interacțiunea ei cu centrul.
Prima activitate în cadrul proiectului, implementat în perioada 2015-2018, a fost crearea unui grup de lucru comun compus din deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei Datorită asistenței mediatorilor, membrii grupului de lucru au elaborat modificări la 11 legi, care au contribuit la armonizarea legislației naționale și legislației din Găgăuzia.
Potrivit reprezentantului CMI în Moldova, Jale Sultanli, există suficiente motive pentru ca dialogul din ultimii ani între Chișinău și Comrat să fie considerat de succes.
“Am atins obiectivele pe care ni le-am propus – să creăm încredere, să evaluăm discrepanțele în legislație și să asigurăm un dialog durabil. În același timp, înțelegem că procesul nu poate fi doar de dragul procesului. Acest lucru a fost înțeles și de deputații grupului de lucru. Prin urmare, au elaborat o foaie de parcurs pentru acțiunea comună și au început o analiză a legislației. Reprezentanții găgăuzi și moldoveni într-adevăr au o viziune comună asupra activității grupului comun, o viziune comună a problemelor, o înțelegere comună a necesității de a îmbunătăți mecanismul. În special, s-a decis crearea unui mecanism de interacțiune mai stabil la nivelul autorităților executive pentru a rezolva problemele la nivel de guvern”.
Rezultatele a trei ani de activitate a grupului de lucru sunt 56 de recomandări și propuneri, multe dintre care au fost puse în aplicare de către autorități. De exemplu, în UTA Găgăuzia a fost creată Agenția de Dezvoltare Regională (după exemplul agențiilor de dezvolate regională din nordul, sudul și centrul țării). Datorită acestui fapt, Găgăuzia a avut oportunitatea de a implementa proiecte de investiții pe teritoriul său, inclusiv proiecte de infrastructură. De asemenea, pe baza recomandărilor grupului de lucru, Guvernul a adoptat primul document referitor la dezvoltarea autonomiei – Planul de acțiune pentru îmbunătățirea situației socio-economice a Autonomiei găgăuze pentru anii 2016-2019.
Potrivit reprezentantului Ambasadei Suediei, Daniela Vidaicu, Suedia a sprijinit proiectul „Dialog privind Găgăuzia pentru a susține stabilirea unei legături instituționale puternice între autoritățile centrale și conducerea Găgăuziei:
“Dialogul dintre Chișinău și Comrat este important pentru dezvoltarea democrației și îmbunătățirea bunei guvernanțe în Republica Moldova. Și acest lucru va duce inevitabil la o îmbunătățire a vieții fiecărui cetățean. Suedia, ca partener în dezvoltarea strategică a Moldovei, susține activități și inițiative care consolidează societatea, oferind oportunități egale cetățenilor din toată țara. De aceea, Suedia sprijină crearea platformelor de comunicare și cooperare la diferite niveluri sociale și administrative”.
***
CMI este o organizație neguvernamentală finlandeză fondată în 2000 de Marti Ahtisaari, fost președinte finlandez și laureat al Premiului Nobel pentru pace. CMI lucrează pentru prevenirea și rezolvarea tensiunilor și conflictelor prin dialog și mediere. Organizația ajută la menținerea păcii durabile prin intermediul programelor regionale din Europa de Est și Orientul Mijlociu.
Text: Nikolai Pakholnitsky
Design: Christina Demian
Colaj: Christina Demian
